Sa vrei...sa poti...sa te hotarasti...si timpul sa-si faca datoria

...sa mangai un caine care sa te urmareasca apoi pana acasa crezand probabil ca si-a gasit stapan…sa incerci tot prin mangaieri sa-i explici ca tu te duci acasa si c-ai vrut doar sa-l alinti…sa-ti placa totusi sa-l alinti…sa te simti duios si protector…sa vrei sa-i dai ceva de mancare daca tot se tine dupa tine pana acasa…si sa te mai uiti din cand in cand in urma sa vezi daca mai e….sa-ti fie putin frica atunci cand il vezi ca e vessel si ca inca te urmareste.....sa te intristezi cand intorci capul si brusc…el nu mai este….....

Ziua de intai

A fost... dar am simtit ca este :)) Am adormit imbracata…m-am trezit teapana cu o stare de gara…dar gara aia unde astepti pe cineva drag care trebuie sa soseasca…cand ai un zambet ce da-n ras si incerci sa-l ascunzi de privirea celor din jur mustacind intr-un fular eventual…cand iti framanti mainile …cand poate din frenezia asteptarii te intristeaza brusc ideea despartirii… Cand m-am trezit pisicile se jucau cu mucurile de tigara ca trenuri care vin si trenuri care pleaca…si nu…n-am fumat nimic :))